Muntii Ahaggar

In adancul Saharei exista un tinut ale carui peisaje, legende si oameni au inspirat poate povestile celor o mie si una de nopti.

Geografie

Ahaggar este un lant muntos partial vulcanic, format din sisturi cristaline, situat in centrul Saharei, pe teritoriul Algeriei, ocupand o suprafata de 480.000 de kilometri patrati. Muntii Ahaggar sunt cei mai inalti munti din Sahara algeriana, arabii denumind acest masiv Hoggar. Ahaggar farmeca prin stancile negre de origine vulcanica si prin blocuri uriase de bazalt, care se ridica drept din mijlocul dunelor de nisip ale Saharei. “Catedralele de bazalt”, cum sunt supranumite aceste formatiuni de piatra, sunt de fapt varfurile craterelor vulcanilor, candva activi, din regiune.

In Sahara, cel putin atunci cand soarele se afla pe cer, nu exista o line a orizontului, ci numai o ceata laptoasa, ale carei margini ar putea fi la fel de bine aproape sau departe in zare. Calatorind spre sud insa, din oaza In Salah spre centrul marelui desert, devii treptat constient de o vaga intensificare a opacitatii, o innegurare ce se intinde pana departe de jur-imprejur. Incetul cu incetul, aceasta opacizare se transforma in inalta si aproape interminabila masa de stanca alcatuind ultimul bastion al masivului Ahaggar din Algeria.

Orogeneza, fauna, vegetatia si clima

Orogeneza masivului Ahaggar a avut loc in cateva etape succesive, determinate de miscarile scoartei terestre. Ultimul proces de acest tip a avut loc in acelasi timp cu formarea Alpilor. Formatiunile neobisnuite de piatra, care pot fi admirate in prezent in Ahaggar, provin din aceasta perioada, incheiata acum cateva milioane de ani. Formatiunile alcatuiesc in prezent un veritabil muzeu vulcanic.

Clima este tropicala foarte arida, cu mari variatii de temperatura, cantitati mici de precipitatii (pana la 50 mm pe an). Iarna sunt posibile ingheturile in timpul noptii si caderile de zapada. Temperaturile medii anuale: +4 grade C in ianuarie si +35 grade C in iulie.

Urmele de vegetatie sunt rare. Intre munti, vegetatia lipseste complet, iar in intreg masivul Ahaggar flora este slab reprezentata. Ploile sunt sporadice si scurte, dar ici si colo, in camioane abrupte cae intarzie evaporarea, apa se aduna in oaze ce permit existenta catorva plante si ofera o iluzie de racoare. Desi foarte putine, oazele au importanta extrema pentru tuaregi si pentru turmele lor.

Legat de fauna, ea este alcatuita in principal din vulpi de desert, hiene, gazele, dromaderi, respectiv reptile.

Viata tuaregilor

Numele de tuareg provine din araba unde inseamna "parasit de Dumnezeu", fiindca s-au convertit tarziu la islamism si inca mai prezinta si azi unele devieri de la litera religiei musulmane. Femeile nu poarta valuri si au o influenta puternica in treburile familiei, aceasta fiind de obicei monogama.

Tuaregii din Ahaggar sunt o populatie fascinanta. Inalti, cu pielea deschisa la culoare, incepand de la varsta pubertatii barbatii poarta valuri - dupa spusele unora, pentru a impiedica spritele rele sa le patrunda in corp prin intermediul gurii. Au sabii, pumnale lungi si scuturi din piele alba de antilopa. Dupa unele autoritati in domeniu, tuaregii sunt urmasii misteriosilor conducatori de care, veniti din Libia in jurul anului 1000 i.H., care apar in picturile rupestre din Tassili N'Ajjer.

Pana la sfarsitul secolului al 19-lea, tuaregii din Ahaggar, stapaneau cea mai mare parte a desertului si faceau negot cu fildes, aur si sclavi, completandu-si veniturile din taxele pentru protectia caravanelor. Drama nomazilor desertului incepe odata cu secolul al XIX-lea si cu tendintele coloniale ale Frantei. Au avut loc numeroase lupte intre cele doua tabere si, nu de putine ori, masacrele au inrosit nisipul Saharei cu sangele a mii de oameni nevinovati. Poate cel mai cunoscut lider tuareg din timpul razboaielor cu Franta a fost Moussa ag Amastan, un indarjit luptator pentru libertatea neamului sau, silit insa, dupa decenii de razboi, sa semneze pacea de la Paris.

Istoricii spun ca tuaregii ar putea fi cei mai vechi locuitori ai Africii de Nord, poate chiar mai vechi decat stramosii egiptenilor, si ca existenta lor se poate intinde pe mai mult de 10.000 de ani. Este posibil ca ei sa fi fost autorii celebrelor picturi rupestre din Tassili n’Ajjer (Algeria), vechi de circa 8000 de ani, care infatiseaza o Sahara ce abunda de viata si care se aseamana cu o savana infloritoare. Au preferat sa ramana pana in ziua de azi stapanii rutelor din desert, si nimeni nu poate spune ca va cunoaste tainele Saharei mai bine decat o fac tuaregii. Nimeni si nimic nu i-a putut supune in totalitate, iar faptul ca existenta lor continua neintrerupt si nechimbat de atatea milenii este cea mai buna dovada in acest sens.

Imagini